Vâscosuplimentarea este un tratament sigur, eficient și bine stabilit în osteoartrite și constă în injectarea unei solutii pe bază de acid hialuronic (HA) în articulațiile afectate. Terapia comună de vâscosuplimentare este concentrată în principal pe tratarea simptomelor, cum ar fi reducerea durerii, dar nu tratează cauza. Cu toate acestea, un tratament optim de vâscosuplimentare ar trebui să întârzie degenerarea cartilajului si chiar să ajute la regenerarea structurii cartilajului. O varietate de modificări chimice aduse acidul hialuronic natural (HA) au fost efectuate pentru a oferi robustețe mecanică și chimică, proprietăți reologice îmbunătăţite şi biostabilitate crescută, păstrând biocompatibilitatea și biodegradabilitatea polimerului nativ.
Astăzi, o familie destul de mare de produse pe bază de acid hialuronic cu diferenţe structurale, precum şi funcţionale este disponibilă sub forma unor dispozitive de vâscosuplimentare pentru gestionarea simptomatică a osteoartritei de genunchi şi şold. Analiza comparativă a specificaţiilor tehnice şi în special a caracteristicilor reologice ale celor mai relevante produse de vâscosuplimentare din piaţă, arată că acidul hialuronic natural de origine non-animală este mult utilizat dar și că acesta pe lângă reticularea chimică poate fi reticulat şi pe cale naturală. Toate procesele de reticulare chimică, folosesc ca agenţi de reticulare substanțe toxice precum formaldehidă şi divinilsulfonă (pentru Synvisc şi Synvisc-one) sau BDDE (1.4-butandiol diglicidileter) pentru toate celelalte produse studiate comparativ. Originea non-animală şi reticularea naturală, cu sulfat de condroitină, face posibil să se prevadă o totală biocompatibilitate şi o rată foarte scăzută de evenimente adverse conferite de un produs cu proprietăți fizico-chimice şi mecanice aproape cu cele ale un fluid sinovial uman neafectat de fenomene degenerative, care-l fac optim şi potrivit pentru o vâscosuplimentare sigură și eficientă.
Evaluând parametrii de reologici definitorii pentru performanţele de protejare mecanică şi de lubrifiere ale articulaţiilor afectate ale produselor menţionate în tabelul anterior, se poate observa că prin reticulare chimică sau naturala, acidul hialuronic îşi îmbunătăţeşte proprietăţile elastice dezvoltând la un efort moderat (0,5Hz, în mers), module de elasticitate de min.100Pa (Synvisc, Monovisc, Arthromac) şi ajungând la 300Pa (Durolane). De asemenea, se poate observa că rigiditatea dispozitivelor medicale menţionate anterior indusă de valoarea modulelor de vâscozitate dezvoltate, este întotdeauna mai mică decât elasticitatea dezvoltată, variind de la un rapoarte de 1:1 până la 3,8:1 şi trecând prin raportul de referinţă al lichidului synovial uman caracterizat de un raport elasticitate: rigiditate de 2,6:1. Deci, dispozitivele îmbunătăţite prin reticulare sunt unele preponderent elastice care le conferă o capacitate de protectie mecanică crescută şi o lubrifiere îmbunătăţită( ≥45Pa characteristic lichidului synovial uman) atribute care s-a demonstrat a fi recomandate utilizării intraarticulare. In plus, utilizarea condroitinei sulfat ca agent de reticulare creşte biocompatibilitatea și biodegradabilitatea polimerului nativ şi crează premise ale întârzierii degenerării cartilajului si chiar poate susţine regenerarea structurii cartilajului.